ȘMÓTRU, șmotruri, s. n. (Înv.) Instrucție militară. ♦ P. ext. (Fam.) Instruire (severă); mustrare, dojană; bătaie. – Din rus. smotr.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘMÓTRU s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, inspecție, instrucție, morală, mustrare, observație, reproș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
șmótru s. n. (sil. -tru), art. șmótrul; pl. șmótruri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘMÓTRU ~ri n. înv. 1) Pregătire militară intensă a ostașilor; muștru; instrucție. 2) fig. pop. Educație cu regim dur. /<rus. smotr
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink