ȘNÍȚEL, șnițele, s. n. Preparat culinar făcut dintr-o felie subțire de carne, bătută cu ciocanul de lemn, trecută succesiv prin făină, ou și pesmet și prăjită în grăsime. – Din germ. Schnitzel.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘNÍȚEL s.n. Carne de vițel, de porc, de miel etc. tăiată în felii subțiri, m****ă în făină, în ou și în pesmet și prăjită în grăsime. [Pl. -le, -luri. / < germ. Schnitzel].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ȘNÍȚEL s. n. felie subțire de carne m****ă în făină, ou și pesmet și prăjită în grăsime. (< germ. Schnitzel)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
șnițél (-le), s. n. – Un tip de escalop. Germ. Schnitzel (Borcea 209).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
șníțel s. n., pl. șníțele
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘNÍȚEL ~e n. Preparat culinar pregătit dintr-o bucată subțire de carne, bătută cu un ciocan special, m****ă succesiv în ou și pesmet și prăjită (în grăsime). /<germ. Schnitzel
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink