ȘOLOMĂNÁR s. m. v. solomonar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SOLOMONÁR, solomonari, s. m. (Pop.) 1. Persoană care are noțiuni de astronomie, care face calendare și prevestește vremea. 2. Persoană cu pretinse puteri supranaturale, care ar putea provoca sau împiedica diverse fenomene naturale; p. gener. vrăjitor. [Var.: (reg.) șolomănár s. m., șolomonár s. m.] – Solomon (n. pr.) + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink