ȘPERȚUIÁLĂ, șperțuieli, s. f. Faptul de a da sau de a primi șperț; mituială. – Șperțui + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘPERȚUIÁLĂ s. v. mituire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
șperțuiálă s. f., g.-d. art. șperțuiélii; pl. șperțuiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink