ȘPRAIȚ, șpraițuri, s. n. Piesă de lemn cu care se execută o șpraițuire; proptea. – Din germ. Spreize.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘPRÁIȚ s.n. Piesă de lemn sau de metal servind ca element de sprijinire a cofrajelor. [Pron. șpraiț. / < germ. Spreiss].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ȘPRAIȚ s. n. piesă de lemn, de metal, element de sprijinire a cofrajelor. (< germ. Spreize)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ȘPRAIȚ s. v. pop, proptea, reazem, sprijin, susținere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
șpraiț s. n., pl. șpráițuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘPRAIȚ ~uri n. Piesă de lemn folosită la sprijinirea temporară a malurilor unei săpături, a unei porțiuni dintr-o construcție etc. /<germ. Spreize
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink