ȘTERGÁR, ștergare, s. n. 1. Bucată dreptunghiulară de pânză, uneori cu broderii sau cu franjuri, care servește ca prosop sau ca podoabă în casele țărănești; ștergătoare (2), ștergură. 2. Maramă. – Șterge + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘTERGÁR s. v. prosop.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ștergár s. n., pl. ștergáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘterGÁr ~e n. 1) Obiect confecționat dintr-o bucată de pânză (ornamentată), folosit pentru șters (mâinile, fața, vesela etc.); șervet; prosop. 2) Bucată dreptunghiulară de țesătură ornamentată, care servește ca podoabă în casele țărănești; prosop. /a șterge + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink