ȘTIUBÉI, știubeie, s. n. 1. Stup primitiv. 2. Vas făcut dintr-un trunchi scobit, întrebuințat pentru păstrarea unor obiecte casnice. 3. (Reg.) Trunchi scorburos care servește ca ghizd la o fântână mică; p. ext. fântână (mică). – Știob + suf. -ei.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘTIUBÉI s. v. stup.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
știubéi, știubéie și știubéiuri, s.n. (reg.) 1. vas făcut dintr-un trunchi de copac scobit (în care se păstrează alimente, obiecte casnice sau în care se opăresc rufele). 2. stup primitiv, făcut dintr-un trunchi de copac scorburos, sau scobit; totalitatea albinelor dintr-un asemenea stup. 3. adăpost pentru stupi. 4. trunchi de copac scorburos sau scobit care, îngropat în pământ, servește ca ghizd la o fântână puțin adâncă. 5. (înv.) apeduct. 6. fântână cu izvorul la mică adâncime, care are ca ghizd un trunchi de copac scorburos. 7. fântână cu apă sărată. 8. deschizătură făcută în acoperișul unei case pentru luminarea sau aerisirea podului.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
știubéi s. n., pl. știubéie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘTIUBÉI ~ie n. 1) reg. Adăpost (natural sau făcut de oameni) pentru albine, în care acestea clădesc faguri și depun miere; stup. 2) înv. Vas reprezentând un trunchi scobit, în care se păstrează diferite obiecte sau se opăresc rufele. 3) reg. Trunchi scorburos sau scobit, care servește ca ghizd la o fântână. /știob + suf. ~ei
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink