ȘTIUCULÍȚĂ, știuculițe, s. f. Diminutiv al lui știucă. – Știucă + suf. -uliță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘTIUCULÍȚĂ s. (IHT.) (reg.) știucuță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
știuculíță s. f., g.-d. art. știuculíței; pl. știuculíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink