ȘTRAF, ștrafuri, s. n. (Înv.) Amendă. – Din germ. Strafe, rus. štraf.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘTRAF s. v. amendă, condamnare, osândă, pedeapsă, penalitate, penalizare, sanc-țiune.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ștraf1, ștráfuri, s.n. 1. (înv. și pop.) amendă; (în expr.) a pune la ștraf = a amenda (pe cineva). 2. (înv. și reg.) pedeapsă. 3. (reg.) joc care constă în aruncarea unei monede cât mai aproape de o linie trasată pe teren. 4. (reg.; în forma: ștreaf) obor comunal în care se închid vitele găsite păscând în locuri oprite.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
ștraf2, ștráfuri, s.n. (reg.) 1. camion. 2. (în forma: ștreaf; în expr.) a umbla ca un ștreaf = a hoinări.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
ștraf (-furi), s. n. – Amendă. Germ. Strafe „pedeapsă”, prin intermediul rus. štraf (Borcea 212; Sanzewitsch 210).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ștraf s. n., pl. ștráfuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink