Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
ȘTREÁNG, ștreanguri, s. n. 1. Frânghie (din cânepă). ♦ Spec. Funie cu care sunt spânzurați cei osândiți la moarte; p. restr. lațul acestei frânghii. ◊ Expr. A-și pune ștreangul de gât = a se spânzura. A pune cuiva ștreangul de gât = a constrânge pe cineva să facă un lucru. 2. Șleau2. – Din germ. Strang.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a