ȘÚIET, șuiete, s. n. (Pop.) Zgomot (slab, monoton) produs de foșnetul frunzelor, de curgerea apei, de bătaia vântului etc.; vuiet, freamăt. [Pr.: șu-iet] – Probabil contaminare între șuier și vuiet.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
șúiet s. n., pl. șúiete
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘÚIET ~e n. rar Zgomot continuu, ușor și monoton, produs de unele fenomene naturale (vânt, apă, frunze etc.); freamăt. [Sil. șu-iet] /Onomat.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink