ȘURUBĂRÍE1, șurubării, s. f. Totalitatea șuruburilor unui mecanism; p. ext. totalitatea pieselor unui mecanism. – Șurub + suf. -ărie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘURUBĂRÍE2, șurubării, s. f. (Fam.) Șmecherie, șiretlic, chițibușărie, tertip. – Șurubar + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
șurubăríe (totalitatea șuruburilor, șiretlic) s. f., art. șurubăría, g.-d. art. șurubăríei; (șiretlicuri) pl. șurubăríi, art. șurubăríile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘurubĂrÍe ~i f. 1) Sortiment de șuruburi. 2) fig. Faptă sau vorbă de șurubar. [Art. șurubăria; G.-D. șurubăriei; Sil. -ri-e] /șurub + suf. ~ărie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink