ȚIGĂNÚȘ, țigănuși, s. m. 1. Diminutiv al lui țigan (I 1); țigănaș, țigănel. 2. Pasăre de baltă cu picioarele înalte, cu ciocul lung și încovoiat în jos, cu spatele și aripile negre cu reflexe verzui și ruginii (Plegadis falcinellus). 3. Pește răpitor cu corpul scurt și îndesat, de culoare închisă, stropit cu puncte negre (Umbra krameri). – Țigan + suf. -uș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚIGĂNÚȘ s. 1. țigănaș, (rar) țigănel. 2. (ORNIT.; Plegadis falcinellus) sitar-negru.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țigănúș s. m., pl. țigănúși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚIGĂNÚȘ ~i m. (diminutiv de la țigan) 1) Pasăre de baltă, migratoare, de talie medie, cu cioc lung și coroiat, cu picioare lungi și cu penaj aproape negru. 2) Pește dulcicol, răpitor, de talie mică, de culoare neagră pe spate, răspândit în apele mocirloase. /țigan + suf. ~uș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink