ȚĂRĂNÉSC, -EÁSCĂ, țărănești, adj. Care aparține țăranilor, care provine de la țărani, de țăran. ♦ (Substantivat, f. art.) Dans popular răspândit în nordul Moldovei, cu mișcări vioaie; melodie după care se execută acest dans. – Țăran + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚĂRĂNÉSC adj. 1. (înv. și reg.) mojicesc. (De origine ~ească.) 2. v. rural. 3. v. rustic. 4. rural, rustic. (Obiceiuri ~ești.) 5. v. câmpenesc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țărănésc adj. m., f. țărăneáscă; pl. m. și f. țărănéști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚĂRĂNEÁSCĂ f. art. 1) Dans popular executat în cerc într-un tempo vioi. 2) Melodie după care se execută acest dans. /țăran + suf. ~ească
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ȚĂRĂNÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru țărani; propriu țăranilor. Port ~. /țăran + suf. ~esc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
țărăneásca (dans) s. f. art.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink