BRÚSTURE, brusturi, s. m. Numele mai multor plante erbacee cu frunze foarte mari și late, cu flori purpurii sau violete, dispuse în inflorescențe sferice și țepoase, folosite pentru proprietățile lor medicinale; lipan2 (Lappa). [Var.: brústur s. m.] – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRÚSTURE, brusturi, s. m. Numele mai multor plante erbacee cu frunze foarte mari și late, cu flori purpurii sau violete; sunt folosite pentru proprietățile lor medicinale (Lappa maior, minor și tomentosa); lipan. [Var.: brústur s. m.]
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BRÚSTURE s. (BOT.; Lappa) lipan, (reg.) captalan, lumânare, lumânărică, (prin Ban.) lapuc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BRÚSTURE s. v. captalan, lăptucul-oii.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
brústure (brústuri), s. m. – 1. Plantă, lipan (Lappa). – 2. Varietate de năsturel, Veronica Beccabunga. – 3. Lumînărică, Petasites officinalis. – Var. brustur, brustan, brostan, brusc(ăl)an. Mr. bruștură. Sl. broštĭ (T. Papahagi, Etimologii, București, 1940), cu sing. reconstruit pe baza pl. brusturi, ca ciucure, fagure etc. REW 1097 indică, însă cu rezerve, etimonul incert lat. ūstŭlāre. După Gamillscheg, Rom. germ., II, 250, de la un gepidic *brustilô „mătase” (› germ. Borste, fr. bosse), ipoteză încă și mai incertă. Este posibil să aibă vreo legătură cu comel. bruskandol „hamei”, caz în care ar putea fi un cuvînt alpin.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
brústure s. m., pl. brústuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BRÚSTURE ~i m. Plantă erbacee, având frunze mari și late și flori purpurii sau violete, folosită, mai ales, în scopuri medicinale. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
brustúr și brustúre m. (got. gep. burst, țep, ghimpe, dim. burstilo, de unde s’a făcut brustilo, apoĭ brusture; vgerm. burstia, țep, de unde fr. brosse, tufă, perie; ngerm. borste, anglosaxon byrst, brystl, țep, păr de porc; engl. bristle, țep, păr de porc, bur [d. burz și burzu], țepos, zbîrlit. V. bursuc. Cp. cu fluture, strugure, vĭezure). Lipan, o buruĭană din familia compuselor (scaĭ), cu frunze marĭ cît niște pălăriĭ (lappa saŭ arctium). Brustur dulce, captalan. Brusturu oiĭ, o lăptucă veninoasă cu frumoase florĭ galbene, numită și brustan (cp. cu sîrb. brstan, ĭederă) și clococĭov (buphtalmum c*********m saŭ telekia speciosa).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink