IASÁC s. v. interdicție, interzicere, prohibire, prohibiție.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
iasác s. n. – Interdicție. Tc. yasak (Șeineanu, III, 67). Sec. XVIII, înv. – Der. iasacciu, s. m. (gardian, polițist, care îi însoțea în Turcia pe călătorii străini), din tc. yasakçi.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
IASÂC s. v. rișcă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink